Informații publice

Ziua imnului naţional al României ”Deşteaptă-te române!”, simbol al unităţii Revoluţiei Române de la 1848, este sărbătorită an de an la 29 iulie fiind instituită ca atare, în anul 1998 prin Legea nr. 99.

La originea imnului naţional al României se află poemul patriotic ”Un răsunet”, scris de Andrei Mureşanu şi publicat pentru prima dată în numărul 25 din 21 iunie 1848 al suplimentului ”Foaie pentru minte, inimă şi literatură”, pe o melodie culeasă de Anton Pann.

Pe parcursul acestei zile de sărbătoare națională, în orașul Ungheni reprezentanții autorității locale au adus un omagiu, printr-un moment solemn de depunere a unei coroane florale tricolore la statuia lui Avram Iancu, pe coloana sonoră a imnului de stat interpretat de invitatul special, interpretul unghenean, Ovidiu Furnea.

”Deşteaptă-te române!” a fost intonat oficial pentru prima dată la 29 iulie 1848, în cadrul unei manifestări organizate în Grădina Publică din Râmnicu Vâlcea, în prezent Parcul Zăvoi, la iniţiativa domnitorului Ştirbei Vodă.

Deși interzis după instaurarea regimului comunist, timp de aproape o jumătate de secol, ”Deşteaptă-te române!” a fost cântat în timpul revoltei de la Braşov, din 15 noiembrie 1987 şi în timpul Revoluţiei din decembrie 1989.

Imediat după Revoluţia din decembrie 1989, ”Deşteaptă-te române!” a fost ales imn naţional al României, fiind consacrat prin Constituţia din 1991, modificată şi completată prin Legea de revizuire nr. 429/2003. Astfel, în forma actuală, Constituţia prevede, prin Articolul 12, că imnul naţional este ”Deşteaptă-te române!”, acesta fiind considerat simbol naţional, alături de drapelul tricolor, stema ţării şi sigiliul statului.

Într-o zi de sărbătoare națională, nu putem să dorim decât,

– La mulți ani, României!, La mulți ani, românilor! –